Cum se tratează lemnul folosit la construcția caselor
În ciuda credinței populare, mentenanța unei case din lemn nu presupune demontarea ei, retratarea lemnului și montarea la loc a componentelor. Vă închipuiți ce înseamnă, de fapt, tot acest proces? Nu doar că e ineficient, dar e și complet nerealist.
Din fericire, există niște metode mult mai simple pentru ca o casă din lemn să treacă testul timpului fără să fie descompusă și recompusă din când în când. Ne referim, desigur, la tratarea materiei prime.
De fapt, uscarea este cel mai important tratament al lemnului
Incredibil, corect? Uscarea lemnului este primul pas care trebuie făcut după tăiere – și poate cel mai important. Asta din cel puțin trei considerente cruciale: volum, greutate, și maleabilitate.
Să le luăm pe rând:
- Volum: Lemnul „verde”, adică proaspăt tăiat, conține o cantitate semnificativă de apă. Iar când se usucă, acesta își pierde din volum (prin eliminarea apei). Tocmai de aceea, e important să fie bine uscat înainte de a fi trimis la prelucrare. Altfel spus, când umiditatea e redusă la nivelul standardelor de prelucrare, obținem garanția că lemnul nu își va modifica în timp volumul și forma. Nu ți-ar plăcea ca un colț al casei să se lase dintr-o dată, corect?
- Greutate: În mare parte, tot din cauza cantității de apă, lemnul „verde” cântărește mai mult. De aceea, e mai bine să fie uscat înainte de a trece prin toate celelalte etape, deoarece devine mai ușor. Pentru că nu e nevoit să-și mențină greutatea proprie, atunci când e montat face ca structura per ansamblu să se susțină singură, devenind un tot unitar.
- Maleabilitate: Un lemn proaspăt tăiat este mai dificil de prelucrat decât unul uscat. Asta tot din cauza apei din interior, care poate „înfunda” utilajele, fiind astfel nevoie de curățare în permanență. În plus, din același motiv, execuția nu are cum să fie una de finețe. Și chiar dacă meseriașul reușește să o facă bine, nu va arăta la fel după uscare. Așadar, un lemn uscat este mult mai simplu de prelucrat și nici nu-și va modifica în timp forma sau dimensiunea.
Uscarea lemnului se poate face în mai multe moduri
- natural: marele dezavantaj este că durează foarte mult (3-7 ani, în funcție de specia copacului, condițiile meteorologice și scopul final);
- uscare convențională: se bazează pe scoaterea aerului saturat în umiditate și înlocuirea lui cu altul care are o umiditate normală – metoda usucă lemnul de rășinoase în maximum o săptămână și cel de esență tare între 10 și 30 de zile;
- uscare prin condensare: eliminarea umidității aerului din uscător prin condensare, care necesită încălzirea aerului după ce a fost răcit pentru ca vaporii să condenseze – este o metodă potrivită mai ales pentru esențele tari, principalul dezavantaj fiind apariția colorațiilor și a mucegaiului din cauză că e un proces mai de durată;
- uscare în vid: este o metodă cu timp de uscare redus, iar calitatea lemnului la final e bună;
- uscarea la temperatură ridicată: se face prin adăugarea de vapori supraîncălziți și e o metodă foarte rapidă – durata se reduce la jumătate față de o uscare convențională, dezavantajul fiind schimbarea culorii lemnului (la 230 de grade Celsius, acesta devine mai închis), însă acesta e, în schimb, mai stabil și mai rezistent;
- uscarea în curenți de înaltă frecvență CIF: deși reduce cu până la 70% durata de uscare, este o metodă scumpă;
Lemnul folosit de noi beneficiază de tratamentul 4 funcții – anti foc, anti mucegai, anti insecte și anti umiditate
Da, odată bine uscat, lemnul are numeroase avantaje, dar apar și câteva dezavantaje. Pentru a le elimina pe cele mai grave dintre ele, fiecare piesă folosită de noi beneficiază de tratamentul 4 funcții – împotriva focului, mucegaiului, insectelor și umidității.
Nu iei în calcul o casă din lemn pentru că ți-e teamă de incendiu? Ei bine, ai fi surprins/ă să afli că, de fapt, lemnul arde foarte lent, cu o viteză de doar 0,70 mm/minut! Și nu numai asta e de-ajutor, ci și faptul că cenușa se depune la câteva zeci de minute de ardere, împiedicând astfel focul să se extindă. În plus, diversele tratamente de ignifugare încetinesc și mai mult procesul de ardere.
Nu iei în calcul o casă de lemn pentru că ți-e teamă de apariția mucegaiului, ciupercilor sau a cariilor? Nu-ți mai face griji: lemnul e tratat pentru astfel de potențiale pericole prin antiseptizare. Pe lângă aplicarea lacurilor și altor produse speciale, acest tratament mai poate fi efectuat prin:
Noi, la Dimmer, facem tratamentul de antiseptizare, deși considerăm aceste pericole ca fiind improbabile. Ciupercile pot apărea din cauza ploii și a variațiilor de umiditate, dar de această amenințare scăpăm încă din faza incipientă a lucrării, printr-o bună uscare (asistată și controlată) a lemnului. Cariile, pe de altă parte, atacă scoarța lemnului, iar în proiectele noastre, scoarța nu este folosită în construcția clădirii. Eliminăm, deci, din start, sursa acestei probleme.
Nu iei în calcul o casă din lemn pentru că ți-e teamă de umiditate? Da, variațiile de umiditate și contactul cu pământul vegetal sau cu materia organică pot duce la putrezire. Doar că există soluții dedicate, precum aplicarea unui tratament sub presiune a lemnului.
Singurele elemente care au nevoie de mentenanță
Casele din lemn – mai ales cele făcute de noi, din panouri de tip timberframe – sunt gândite, proiectate și realizate în așa fel încât să reziste 100 de ani. După cum ai văzut din cele de mai sus, noi ne ocupăm de dinainte de eliminarea celor mai importante pericole. Prin urmare, casele din lemn nu se demontează pentru mentenanță.
Există, însă, două elemente care au nevoie de mentenanță o dată la 2-3 ani. E vorba de fațada ventilată și de lemnul aparent, care se pot deteriora din cauza contactului cu apa și acțiunii razelor solare. Astfel, pentru o mai bună protecție, se recomandă aplicarea de baiţuri sau vopsele de exterior acrilice ori pe bază de ulei.
Te-am lămurit? Dacă ai răspuns afirmativ, ne bucurăm să fim de ajutor.
Dacă ai întrebări sau pur și simplu vrei să știi mai multe, dă-ne un semn și ne vom strădui să te ajutăm să iei o decizie informată.
