Live din șantiere

Experiența îndelungată în construcția de clădiri pe structură din lemn, pe de-o parte și nevoia de informație de calitate despre acest tip de case, pe de altă parte, ne-au determinat să trecem peste rețineri și emoții și să începem această serie de transmisii live din șantierele deschise în țară. Ne dorim ca astfel cei interesați să primească răspunsurile la întrebările despre casele timber frame, despre case eficiente energetic și case pasive de la cei direct implicați în proces – arhitecți, ingineri de structură și constructor.

Sunt Andrada Ioniță, gazda voastră și vă invit pe unul dintre șantierele Dimmer.

Andrada Ioniță (AI) – Ne plimbăm prin toate șantierele din țară și transmitem live ce se întâmplă, așa cum se întâmplă, fără să ascundem și să mușamalizăm nimic.

Suntem fericiți și recunoscători că ne-am întâlnit în această formulă. Stăm de vorba chiar cu cei care și-au dorit o casă, cu cei care au gândit-o și proiectat-o, alături de cei care o construiesc.

Adina și Dragos Plutu (A.P și D.P) – Beneficiarii acestei case.

Arh. Norana Petre (N.P.) – cea care a realizat proiectul de arhitectură al casei și care o să ne povestească despre ce face și despre casele pasive.

Ing. Octav Timu (O.T.) – de la Inginerie Creativă, care a realizat proiectul de structură al casei.

Ing. Florin Schifirneț (F.S.), care se ocupă de echipele de montaj și de buna desfășurare a tuturor șantierelor Dimmer.

 

A.I. – Aș vrea să începem să discutăm în ordinea construcției unei case unde, bineînțeles, primul pas este dorința beneficiarilor de a construi.

Încep prin a vă întreba unde locuiți acum și despre decizia aceasta de a vă muta într-o casă? Ce v-ați dorit de la o casă în momentul în care v-ați decis să vă mutați? Pentru că aveți o poveste foarte lungă de decizie a construirii.

,,Noi ne-am dorit o casă modernă, tehnologizată și ne-am dat seama că asta este de fapt o casă pasivă” Adina Plutu

Adina Plutu (A.P.) – Locuim într-un apartament cu 2 camere și ne-a cam rămas mic. Ne-am dorit întotdeauna să locuim într-o casă, dar de la o dorință și un moft, dacă vreți, a devenit necesitate când a apărut și fetița în viața noastră și nu a mai fost suficient spațiu. Ne-am gândit că vrem o casă și a început lungul drum al căutării. Ne-am gândit că vrem o casă gata construită, cumva am vrut să ne ferim de tot acest lung drum administrativ și logistic. Nu am fost deloc mulțumiți, ba chiar dezamăgiți. Apoi am căutat un apartament și a fost și mai rău și am hotărât că, este clar, cel mai potrivit lucru pentru noi este să ne construim o casă. Soțul meu, care este un tip extrem de analitic și ordonat, a analizat și verificat mai multe posibilități și mi-a spus că am putea construi o casă pe structură de lemn. A fost un șoc, aveam multe preconcepții și am spus că nu este ce ne trebuie. După ce am stat și m-am mai gândit și mi-a explicat, am zis că este cea mai bună soluție și am ales o casă pe structură de lemn. El poate să vă povestească exact cum a ales și cum a comparat.

A.I. – Da, ar fi foarte interesant. Ne-ați povestit cum ați analizat toate sistemele de construit în cel mai mic detaliu și cum ați ajuns să luați decizia între CLT și timber frame și ați rămas în final la timber frame.

 

Dragoș Plutu (DP) – Am analizat toate metodele de construcție, de la cărămidă, la CLT, timber frame, structură metalică și alte câteva variante. Până când și la containere. Am ajuns la concluzia că varianta pe timber frame este cea mai bună pentru ce vrem noi să facem, atât din punct de vedere al bugetului, cât și al rapidității de construcție.

 

A.P. – Ar trebui să spunem că am ales întâi timber frame. Am discutat cu Norana – a fost un mare noroc că am întâlnit-o pe Norana și îi mulțumim că a acceptat să lucreze cu noi – și la un momendat am avut așa, un mic derapaj și am spus că am vrea CLT. Voiam CLT pentru că îmi plăcuseră foarte mult panourile expuse. Dar după ce Norana a avut răbdare și ne-a explicat care sunt posibilitățile de construcție și că, de fapt, ar rămâne foarte puțin spațiu expus, am hotărât că soluția timber frame este cea mai bună. Și am continuat în sensul ăsta. 

D.P. – Voiam să rămână cât mai mult lemn aparent.

De ce casă pasivă și cum s-a ajuns aici?

A.P. – Cred că este foarte important și toți ar trebui să gândească așa, nu este atât de important să-ți construiești o casă, cât este de important săți permiți să locuiești în ea după ce ai construit-o. Ori, poveștile astea pe care le auzi după – cât costă întreținerea, cât costă să încălzești sau să răcești o casă, curentul electric – toate astea te sperie. Nu cred că trăim cele mai sigure zile și trebuie să te gândești dacă, în viitor, îmi voi permite să locuiesc în casă. De fapt, să fie o plăcere să locuiești în casa ta și nu un chin. Soțul meu s-a documentat mult, mult timp și poate să vă spună exact cum a căutat și cât a căutat până mi-a propus soluția asta. Nu știam foarte mult despre conceptul ăsta, eu cel puțin, dar el s-a documentat. Eu cred că este o problemă pentru că, în România, nu este foarte popular acest concept de casă pasivă. În primul rând că nu este la modă și lumea încă nu înțelege ce înseamnă. Și termenul ăsta, cumva așa, pompos, dacă vreți, de casă pasivă, atrage după sine ideea că este foarte scump să construiești așa. Și nu este chiar așa, dar trebuie să-ți explice niște oameni despre ce este vorba și cum se justifică banii.

D.P. – Da, sunt anumite costuri care sunt în plus față de o casă normală, dar ele nu dublează prețul, față de cel al unei case normale.

Inițial am vrut o casă cât mai modernă. După aceea, când am stat să analizăm câte sisteme moderne se pot face într-o casă – sistem de ventilație, pompă de căldură, etc – singurul rezultat a fost o casă pasivă sau care tinde să fie pasivă.

 

A.I. – Detalii foarte importante. Deci calculele v-au dus cumva acolo?

D.P. – Da. Și așa am ajuns la ideea de a ne face o casă pasivă. Să construim casa așa cum a fost gâdit proiectul și dacă iese o casă pasivă, bine, dacă nu, niciun fel de problemă, va fi totuși o casă eficientă energetic.

 

A.D. – Și de ce nu – eu fiind femeie – e o casă altfel, nu toata lumea are așa, este foarte important și asta.

Să ai o casă pe gustul tău, să o proiectezi de la început și să stabilești funcționalitatea casei, cumva să preîntâmpini nevoile pe care le vei avea în viitor legat efectiv de copil, de traiul de zi cu zi. Un arhitect foarte bun îți preia ideile cum i le-ai  spus tu într-un limbaj profan, al nostru, al beneficiarilor și le transpune în practică. Apoi poate să-ți propună alte soluții și idei pentru ca dintr-o casă clasică să devină altceva. Că poate fi pasivă, că poate fi super tehnologizată – asta face un arhitect foarte bun și mai departe inginerul de structură. Și așa, încet-încet ajungi la casa pasivă și la un rezultat bun. Dar din nou spun, cred că lipsește un pic de educație și mă bucur că faceți astfel de filmulețe, că lumea are nevoie să știe exact la ce să se aștepte și că nu este așa de speriat conceptul de casă pasivă și de eficiență energetică. E doar un beneficiu pentru tine, pe viitor, ca locuitor al casei.

 

A.I. – Chiar despre asta voiam să vorbim puțin, despre experiență, despre așteptări, pentru că voi ați fugit de șantiere. Voi ați căutat case gata construite ca să fugiți de șantier și de logistică. Și ați ajuns tot aici. Cum a fost experiența asta de construit, pâna acum, față de ce v-ati așteptat? A fost greu? Cum este experiența voastră, a familiei care construiește o casă pasivă?

 

A.D. – A fost clar mai rapid. Ce vedeți aici în spate s-a întâmplat în 2 saptămâni. A fost ca Făt-Frumos. Dar Dragoș este mai în măsură să vă spună pentru că el s-a ocupat de proiect. El poate să vă spună care sunt pașii și cam cât a durat. Nu atât șantierul, cât partea birocratică a șantierului este de speriat.

 

D.P. – Da, multă birocrație.

 

A.I. – Cum a fost până să vă apucați efectiv de construcția casei?

 

D.P. – Proiectul a început undeva în toamna anului trecut (2019), când ne-am întâlnit cu Norana și am pus pe hârtie primele schițe. Până s-a desenat, până au ieșit toate autorizațiile – asta a durat cel mai mult, autorizațiile – a venit Starea de Urgență și s-a oprit totul. Fundația a început în mai-iunie, după ce s-a ridicat Starea de Urgență.

 

A.D. –  Ne propusesem să începem undeva, în martie, că timpul ne-ar fi permis, dar nu ne-a permis pandemia.

D.P. – Nu ne-a permis nici timpul pentru acte.

A.P. – Da și asta este de luat în calcul, timpul necesar pentru acte. Ăsta este coșmarul oricărui beneficiar, plimbarea asta administrativă. De fapt, acest lucru este mai complicat decât construcția unei case, mă rog, în cazul nostru, deoarece construim așa și nu facem o casă din cărămidă. Cu actele este dificil, dar după ce am ales să lucrăm cu voi, cu Dimmer, totul a decurs ușor.

 D.P. – Da. După Autorizația de Construcție, am analizat toate ofertele și am ales să lucrăm cu Dimmer. Și momentan nu îmi pare rău.

 

A.P. – A fost pe șantier la un alt producător și nu a fost mulțumit. Apoi a fost pe un alt șantier al aceluiași producător și i s-a confirmat prima impresie. Și confirmarea faptului că sunteți o echipă de profesioniști a fost că a venit acasă văzând ce se construiește și a fost foarte muțumit. Mi-a spus că sunteți atenți la detalii și dacă el este mulțumit de detaliile astea mici, care fac diferența de fapt, înseamnă ca este OK.

A.I. – La structura tip timber frame într-adevar, detaliile fac diferența, pot fi chiar adaptate pe șantier. Când ați plănuit să vă mutați și dacă credeți că reușiți să respectați planul?

 

D.P. – Cum s-a decalat termenul de începere, s-a decalat și cel de finalizare. Undeva, la anul. Vrem să facem lucrurile cum trebuie, nu ne grabim că nu ne presează nimic.

 

A.P. – Ziceam noi că am fi terminat undeva în preajma Crăciunului. Nu știu dacă era realist, dar așa speram noi. Așa, nu știm. Poate Norana, care are mai multă experiență decât noi, ne-ar putea da așa, un termen. Anul ăsta cred că este foarte dificil de dat un pronostic pentru că nu știm cum evoluează lucrurile. Nu neapărat în șantier, cât situația în sine și nu cred că nu poate face cineva o astfel de pregnoză. E doar o aproximare, dar este clar că durează mult mai puțin cu metoda asta decât cu metoda clasică. Și contează, mai ales dacă ești presat să te muți în casă. Și vorbim și de bugete, pentru că este factorul cel mai important atunci când construiești. Automat, pentru că decalarea înseamnă un buget în plus. Încă nu știm cât, dar vom vedea. Tragem linie la final și vom vedea cu cât s-a depășit bugetul inițial. Trebuie să știe lumea – cumva te aștepți – că apar cheltuieli neprevăzute. Nu neaparat de speriat, dar trebuie luat în calcul și asta. Cred că nimeni, niciodată, nu poate spune că a costat ceva fix atât cât a anticipat. Nu cred că există chestia asta. Dar noi credem că va fi bine. Eu am speranță.

 

A.I. – Vă văd foarte încântați. De când am venit v-am văzut foarte mândri.

 

D.P. – Pentru că n-a durat mult șantierul.

 

A.I. – Adică ați fost surprinși un pic de ce s-a întâmplat?

 

D.P. – De rapiditate, da.

 

A.P. – Eu nu mi-am făcut vise, dar atunci când a terminat Norana de proiectat i-am zis că mie o să-mi placă casa asta mereu și n-am să-i găsesc niciun defect și așa este, îmi place de ea și abia aștept să mă mut în ea.

 

Cred că este foarte important ca atunci când mergi la arhitect să știi ce nevoi ai

 

A.I. – Discutăm acum cu Norana. Ce faci tu și ce este aceea o casă pasivă? Veșnica întrebare – ce este o casă pasivă din perspectiva unui arhitect care face asta?

 

Norana Petre (NP) – Este întrebarea pe care o aud de 2000 de ori pe an din 2012, de când m-am specializat pe acest tip de proiectare urmând cursurile organizate de Institutul Passiv Haus din Germania pentru certificarea proiectanților de case pasive. Din acel moment am toată baza teoretică, respectiv toate informațiile la îndemână ca să pot proiecta clădiri cu eficiență energetică ridicată, clădiri pasive, low energy, tot ce este legat de aceste cladiri cu un consum redus de energie. Aici intervine o înglobare a zonei  de arhitectura, dar și de inginerie. Fără cifre se pare că nu se poate. Oricât am fugi de ele, nu putem demonstra că o casă este pasivă, fără calcule și cifre.

Ce înseamnă o casă pasivă?

Nu este o definție foarte clară, dar putem să o caracterizăm printr-o casă cu un consum redus de energie, o casă cu un consum de energie cu 80% mai scăzut față de o casă proiectată conform normelor naționale în vigoare. În același timp, este o casă cu un confort termic ridicat, avem temperaturi constante în întreaga locuință, nu avem acel disconfort termic, curenți de aer, picioare reci, reumatism și alte probleme care intervin din acest defazaj de temperaturi pe care-l întâlnim într-o casă obișnuită. Și un alt avantaj pe care rar îl întâlnim în clădirile convenționale este cel al calității superioare a aerului din interior.

De multe ori, într-o locuință, o clădire, indiferent dacă este locuință, clădire de birouri sau supermarket, aerul poate fi mai nociv decât în exterior, mai poluat din cauza substanțelor chimice pe care le folosim, a activităților desfășurate în acea clădire. Într-o casă pasivă, calitatea aerului este în permanență controlată de acest sistem de ventilație mecanică cu recuperator de căldură, care în permanență introduce aer proaspat în clădire. Aer la o temperatură de confort, de la 20 grd pana la 40 și ceva de grade, depinde de ce sisteme de încălzire sunt atașate acestui sistem de ventilație cu recuperator de căldură. În același timp, este în permanență extras aerul viciat, non-stop, vară-iarnă, zi-noapte.

Este o casă care nu necesită neaparat o ventilație naturala, dar nu este interzis să facem această ventilație naturală, ferestrele sunt mobile. Este un mit cum că acest tip de clădiri are ferestre fixe și ele nu pot fi deschise. Dimpotrivă, sunt anumite momente ale anului, de exemplu, dimineața devreme vara, când sunt perioade caniculare, când este recomandată ventilația naturală pentru a răci circa 2 grade K respectiva clădire.

Deci, casa pasivă este o clădire cu un consum energetic extrem de redus. Casele pasive sunt clădirile cu cea mai mare eficiență energetică la nivel global, sunt în topul acestor clădiri eficiente energetic. O casă confortabilă termic, cu calitatea aerului interior foarte bună și în același timp, este o casă accesibilă, așa cum au spus Dragoș și Adina, nu sunt costuri cu mult mai mari decât cele pentru o casă convențională. Sunt ceva extracosturi pentru o grosime mai mare a izolației și o etanșeizare în plus pentru acest sistem de ventilație. Nu ar trebui să depășească cu mai mult de 10-15% costul unei case convenționale. În același timp, se spune că este o casă ecologică pentru că, având un consum redus de energie din surse convenționale, ea protejează mediul înconjurător prin acest consum redus, respectiv prin noxele minime eliminate în atmosferă – bioxid de carbon și alte noxe.

A.I. – Deci sunt pagini întregi de avantaje, dacă ar fi să le punem pe hârtie.

N.P. – Exact. Și nu mi le-am amintit pe toate.

A.I. – Tu proiectezi case pasive. De ce te-ai nișat și de cât timp? De ce ai ales să faci doar asta?

N.P. – Pot spune că din timpul facultății – eram studentă la Facultatea de Arhitectură – am încercat să mă concentrez pe ce înseamnă o clădire ecologică. Era la nivelul anilor 2000, nu erau așa de multe informații. Am fost într-o căutare continuă, am urmat un master de dezvoltare durabilă pentru a descoperi soluția exactă. Dar în 2012 am descoperit acest concept de casă pasivă pe care nu-l mai auzisem până în acel moment. Am urmat cursul respectiv și am devenit addict. Asistenții și inginerii care ajung să cunoască acest sistem, și Octav o să poata să confirme acest lucru, odată ce ajung în această lume a proiectării unor case care protejează mediul înconjurător – adică tu ai puterea aceasta să intervi, să vii cu un plus de valoare, să vii cu soluții care protejează mediul – devin dependenți de acest tip de proiectare, nu mai pot să revină să proiecteze niște case care consumă mult, care poluează mediul, cu o calitate a aerului îngrozitoare la interior, cu confortul termic aproape nul. Toate aceste avantaje, dacă le ai la îndemână, ai toate instrumentele la îndemână ca să le poți valorifica în cadrul unui proiect, n-ai cum să nu le folosești.

A.I. – Dacă eu, ca viitor beneficiar, sunt hotărât să îmi fac o casă și aud despre acest concept de casă pasivă, dacă nu ajung din start la tine, care știi ce înseamnă, unde să mă duc să îmi caut informații? Unde ar trebui să citesc astfel încât să îmi iau informația corectă? Să nu cred că îmi fac o casă pasivă și ea să fie cine știe ce la interior.

 

N.P. – Cu siguranță nu sunt singurul proiectant de case pasive din România. Dimpotrivă, suntem destul de mulți și în fiecare an se mărește numărul arhitecților și inginerilor certificați de case pasive. De câțiva ani au început cursuri de formare profesională a proiectanților români, curs organizat de Ordinul Arhitecților din România (OAR), prin care cei care urmează acest curs ajung să dețină informațiile în privința proiectării, respectiv executării unor astfel de clădiri. Cel mai bine este ca un viitor beneficiar să contacteze, din baza de date, un proiectant din zona geografică respectivă. Locația clădirii este dependentă de găsirea unui proiectant, arhitect, inginer, tocmai pentru ca acesta să poată ajunge ușor pe șantier, să-l controleze. Este foarte important să ajungă cu usurință pe șantier. Dacă stă la 500 km distanță s-ar putea să ajungă foarte rar și ar fi păcat. Este un tip de clădire care necesită multe vizite, are niște detalii specifice, de multe ori atipice față de clădirile obișnuite și este important să se ajungă pe șantier cât mai des.

A.I. – Deci mergem la specialiști, da? Când e vorba de case pasive, căutăm și mergem la specialiști. Acum să vorbim puțin și despre casa aceasta. Cum ai gândit-o după discuția cu beneficiarii și cum se întâmplă, în general, acest lucru? Presupun că există o recomandare către cei care vor să urmeze acest drum. Cum a fost gândită? Cum ai proiectat-o? Ce vrea ea să ofere și care vor fi avantajele ei?

N.P. – Mă bucur că am putut să le transpun visele pe hârtie Adinei și lui Dragoș, împreună cu colegii de la structura și de la instalații. Adina și Dragoș știau foarte bine ce-și doresc, în sensul că își doreau o casă pasivă și erau foarte documentați privind avantajele acestor case pasive. Noi le-am transpus acest vis pe hârtie și ne bucurăm că sunt atât de încântați și că a fost o colaborare foarte bună pentru acest tip de proiect. Este nevoie de o echipă integrată, beneficiarii, executanții, proiectanții trebuie să comunice tot timpul.

 

Unul dintre aspectele din temă a fost acela al unei clădiri cu preț mai redus. Adică, au un buget nu foarte mare nici foarte mic, un buget mediu și am încercat să ne încadrăm în acest buget. A rezultat o clădire destul de simplă, compactă, am încercat să aplicăm toate principiile specifice caselor pasive. Avem o fațadă însorită, fațada principală spre S-E, are vitraje ample spre exetior. Unul dintre avantajele acestui tip de clădiri este că ai contact permanent cu natura. Din punct de vedere al arhitecturii e o clădire cu linii simple, nu iese în evidență. Este ce și-au dorit și ei, să fie o clădire cât mai discretă, să nu epateze.

 

A.P. – Cred că așa am spus, că vrem o casă funcțională. Pentru noi asta este important, să funcționeze perfect. Sunt convinsă că atunci când ne vom muta așa va funcționa. Cred că este important pentru un viitor beneficiar să știe exact cam ce nevoi are. Cred că așa trebuie să mergi când discuți cu un arhitect, să știi ce nevoi ai. Așa am discutat încă de la prima întâlnire.

 

,,Am identificat ce-și dorește fiecare, inclusiv copilul, care are doar 6 ani. I-am interogat pe fiecare în parte.” Arh. Norana Petre

A.I. – Ai discutat și cu copilul?

N.P. – Da, bineînțeles. Am avut o discuție lungă la prima întâlnire, când a fost toată lumea, inclusiv copilul. Toată lumea trebuie să fie implicată.

 

A.I. – Eu mai am o singură intrebare. O să mergem și în casă, să povestim despre fiecare detaliu, dar eu aș vrea să știu cum percepi tu, la momentul actual, piața caselor pasive din România? Există cerere? Când a început să existe cerere de case pasive în România și cât de informat este publicul în momentul ăsta?

 

N.P. – În 2012, când am intrat în această lume, a acestui tip de proiectare de case pasive sau cu eficiență energetică extrem de ridicată, aproape nimeni nu auzise de acest concept, nici măcar arhitecții. Și era foarte greu să convingi potențialii clienți de avantajele acestor case. Dacă la început era foarte greu, în urmă cu 3-4 ani a avut loc o explozie de cereri de case pasive. Pare că oamenii conștientizează importanța unei clădiri care are un consum redus de energie și au o viziune pe termen lung, acest lucru reflectându-se în facturi mici pe toată durata de utilizare a clădirii. Acesta este unul din punctele cele mai importante.

A.I. – Când se vede diferența aceasta? După câțiva ani sau odată ce m-am mutat în casă și am locuit 2-3 luni, pot să trag niște concluzii referitoare la aceste facturi și costuri despre care vorbești?

N.P. – În mod normal, după un an de utilizare putem să tragem linie și să facem contabilizarea: ce s-a consumat, ce facturi am avut, percepția privind confortul termic – care poate fi subiectivă, dar în același timp și măsurată – și calitatea aerului interior.

 

A.I. – Deci destul de repede, am putea spune.

O casă trebuie să fie rezistentă indiferent de materialul din care este construită

A.I. – Odata ce am gândit casa, ea trebuie să stea și în picioare. Și aici intervine Octav, Octavian Timu, de la Inginerie Creativa, care s-a ocupat de proiectul de rezistență al casei. Octav, spune-ne ce faci tu și de ce este important ceea ce faci? Noi primim des întrebări și incercăm să le explicăm viitorilor beneficiari care este treaba cu proiectul ăsta de rezistență și uneori este complicat. Deci, de ce este important proiectul de rezistență? De ce este importantă munca ta?

 

Octav Timu (OT) –  Au trecut vremurile când construcția unei case însemna o singură persoană. Așa era în trecut. Cu cât am avansat mai mult tehnologic cu știința, fiecare parte a casei a devenit obiectul de lucru al unui specialist. Dacă arhitectul ia din spațiul acesta universal și creează o mică cochilie pentru un beneficiar și gândește spațiul interior sau cum se percepe clădirea de la exterior, eu trebuie să gândesc acest schelet interior al casei și să garantez că ține. La ce? La încărcările din exploatare, la tot felul de acțiuni care, vrei-nu vrei, apar și acționează asupra casei. În mod normal, vânt, dar pentru România, în special cutremur. Suntem o țară cu hazard seismic.

Mai ales în perioada aceasta, suntem în căutare de certitudini. Vrem să avem un răspuns clar la cât ține casa, dacă va rezista la următorul cutremur, la toate cutremurele, dacă vântul va face probleme, dacă pot să sar, să troncăn fără să se audă la vecini sau să vibreze. E un răspuns dedicat, la care răspunde un inginer de rezistență. Un inginer de rezistență aduce siguranță pe partea asta. De ce este important? Este ciudată întrebarea. De ce nu ar fi important să ai toate asigurările pentru un produs – casa este un produs – pe care îl cumperi?

 

A.I. – Deci eu mă mut într-o casă în care știu sigur că nu cade la cutremure, nu doar la un cutremur, nu simt când bate vântul pe-afară, nu mă deranjează cine bocăne la vecini sau în curte, nu vibrează.

 

O.T. – Adică îți oferă senzația de confort și siguranță.

 

A.D. – Fix la acest lucru mă gândeam. Când povestesc despre casa noastră, toată lumea mă întreabă asta – dar este o casă sigură, cum o să reziste? Prima întrebare a fost dacă ține? Nu înțeleg ce înseamnă ține? Și ce garanție are și cați ani trebuie să dureze?

 

O.T. – Interesantă întrebarea. Această întrebare nu ar trebui să existe. Orice casă, indiferent de material, trebuie să reziste. Trebuie văzut ce tip de avantaj este de la ceriță la cerință, în funcție de material și care sunt avantajele unei structuri de lemn? Particular pentru case mai micuțe, unifamilial, lemnul este ideal pentru că are greutatea mai redusă. Asta înseamnă că restul elemnetelor, precum fundația, sunt mai simplu de executat și mult mai ușor de înțeles. Usurința ca material, greutatea redusă, înseamnă eforturi mai reduse la cutremur. Cutremurul ia toată greutatea de pe pământ și o zdruncină. Cu cât ești mai ușor, efortul de rezistență este mai redus și sunt necesare mai puține prinderi. Sunt multe lucruri care se simplifică din punct de vedere al rezistenței pentru o casă pe structură de lemn. Nu ar trebui să existe întrebarea. Orice casă din România ar trebui să reziste.

 

A.P. – Este foarte adevarat, dar lumea compară cu o casă clasică. Și cumva vizual, dacă te uiți la o casă de cărămidă ți se pare mai rezistentă decât o casă de lemn. Dar este foarte important ca un inginer structurist să-ți facă clarificarea asta și să-ți spună de ce nu e o casă de lemn mai puțin rezistentă decât una de cărămidă.

 

O.T. – Este un sentiment. De-a lungul anilor oamenii au asociat rezistența și stabilitatea unei case cu faptul că materialul este greu. Nu puteam să-l dărâm, să-l acționez de pe poziție, dar asta era atunci când nu aveam cunoștințele necesare. Nivelul de cunoștinte s-a îmbunătățit în timp. Acum avem un aparat matematic, avem tot felul de metode avansate care ne permit să testăm continuu materiale și să putem spune clar da, rezistă. Nu mă crezi? Vino la mine și-ți prezint și prin calcule, dar și prin exemple.

 

N.P. – Mai trebuie spus că un alt avantaj al construcțiilor din lemn este durata foarte scurtă de executie. Șantierul acesta a început acum o săptămână, 10 zile și deja avem casa ridicată, pereții interiori și acum se realizează învelitoarea. Este o casă “la roșu”, dacă putem spune așa și efectul psihologic deja se vede, avem niște beneficiari fericiți. Faptul că într-o săptămână și căteva zile casa este deja ridicată este de netăgăduit.

 

A.P. – Pentru mine, cel puțin, este important și că lemnul este mai cald, mai intim. Ce m-a ajutat pe mine foarte mult să înțeleg a fost că, dacă ne gândim, bunicii noștri au construit cu chirpici. Acum, cu toată tehnologia, nici nu se pune problema să te gândești că nu ar rezista, indiferent de materialul folosit.

 

A.I. – Pentru că tu ești persoana cea mai în măsură să vorbească despre acest lucru, aș vrea să vorbim despre fundații. Suntem adesea întrebați și noi nu facem fundații. Aș vrea să ne povestești tu ce este important la o fundație, ce trebuie să am în vedere și dacă există vreo diferență între fundații în funcție de materialul cu care se construiește?

 

O.T. – În mod cert o suprastructură din lemn determină o substructură mult mai ușoară, gândită să preia sarcini mult mai ușoare. Cum este cazul și aici, acum nu se vede, dar pe sub fiecare perete am o grindă, genul de grindă pe care, de exemplu, o vezi deasupra capului într-un apartament. Grinda aceasta nu stă direct pe pământ. La intersecția fiecărei grinzi cu altă grindă avem un plot, cum îi zicem noi, o fundație izolată de beton care se duce pănă la adâncimea necesară.

 

La o casă de lemn este mult mai simplu, optim din punct de vedere al consumului de beton și implicit al armăturii, se schimbă total perspectiva față de o casă de zidărie, care este mult mai grea și unde ai nevoie de fundație până la cota de fundare. Cerințe?

 

Ca orice piesă care aparține unei structuri, ea trebuie executată corect. Cea mai mare cerință pentru constructor este casuprafața să fie cât mai plană, max.5 mm diferența de planeitate de la un colț la altul. Asta dă posibilitatea constructorului să înceapă construcția în viteză.

Mare atenție la echipele pe care le contractați, cereți minim 3 oferte, consultați inginerul de rezistență ca să vă dea o părere despre ele. Eu îmi dau seama cu cine am de-a face din modul cum mi se răspunde la lista de cantități pe care o cer. Orice inginer ar trebui să ofere aceste informație. Consultați-vă cu inginerul și chemați-l cât mai des, stabiliți un pragram de vizite în șantier pentru că este și în interesul lui de a face o structură bună pentru ca, în final, să rezulte o casă pe placul beneficiarului. Trebuie urmărit tot procesul de execuție.

 

A.I. – Povesteam mai devreme că nu este suficient ca fiecare să-și facă treaba, toată lumea trebuie să lucreze cu toată lumea pentru ca rezultatul să fie cel așteptat. 

În 10 zile de la începutul construirii pe fundația turnată, casa “la roșu” este gata de a fi predată beneficiarilor

 A.I. – Propun să mergem în casă să povestim puțin, să vedem ce s-a întâmplat și la interior. Domnul inginer este prezent și la acest șantier, împreună cu echipele de montaj. Să vedem ce avem în spatele nostru, ce este diferit față de celelalte case, cât este de mare, cât este de mică și mai ales, cât a durat până acum?

 

Inginer Dimmer (ID) – Practic, am  început săptămâna trecut, marți dimineață am început să montăm talpa, iar astăzi, sâmbătă, după 10 zile, suntem cu casa în picioare, la acoperiș, deja au venit meseriașii și montează tabla. Avem toți pereții cu vată minerală, cu OSB, cu bariera de vapori montată, se montează structura pentru rigips și noi cred că, la sfârșitul zilei, vom preda, pentru lucrările care au fost contractate cu noi, vom preda casa beneficiarului.

 

A.I. – Cât este de mare casa? Amprenta la sol și toate celelalte detalii.

 

I.D. – Este o casă cu etaj, o casă înaltă, dupa cum vedeți, în jur de 95 mp, aproape 100 mp construiți. Casa are acoperișul într-o singură pantă și aici o să întrebați de ce? Pentru că va fi un acoperiș plin cu panouri fotovoltaice pentru prepararea apei calde menajere. Tocmai de aceea este o casă eficientă energetic, poate chiar pasivă. Înclinația acoperișului și orientarea către S-E va permite utilizarea cât mai multe ore pentru prepararea apei menajere și obținerea curentului electric necesar consumului intern.

 

A.I. – Casa are 83 de panouri prefabricate în fabrica noastră și în total, 8 încăperi. Mă refer la tot, tot ce înseamnă bucătărie, baie, living, dormitoare, cămară, spațiu tehnic. Exemplificați care este panoul, așa cum vine el din fabrică și ce s-a mai făcut pe șantier?

 

I.D. – Faptul că nu a fost montat încă termosistemul îmi permite să vă arăt structura. Pentru că am discutat de partea de structură și rezistența casei, practic se poate vedea la exterior talpa casei , practic talpa de trasare, este aici, jos. Este tratată la autoclava, deci este rezistentă la umezeală. Toată lumea își pune problema, fiind o casă de lemn, cum rezistă la umezeală? Sunt întrebările pe care le primim mereu: cum rezistă la umezeală, cum rezistă la foc, cum rezistă la vânt, cum rezistă la toate problemele care pot apărea? În primul rând se vede talpa de trasare care este tratată în autoclavă, ceea ce o face rezistentă la umiditate. Se vede apoi acest carton bituminos care rupe practic capilaritatea accidentală și împiedică apa din sol să migreze către pereții casei.

 

Vreau să intăresc ceea ce spunea Octavian. Într-adevar, a fost o placă foarte bine turnată, am avut practic maxim 4 mm diferențe, ceea ce este extraordinar pentru că nu a trebuit să facem reglaje, sa facem compensații cu mortar, să umplem goluri. Practic, se cunoaște când lucrezi cu un specialist, echipa pe care o alegi face diferența.

Prinderea casei de fundație

 I.D. – Din 40 în 40 de cm sunt aceste tije filetate care pătrund în placa de beton undeva la 20 până la 30 cm și sunt fixate cu această rășină chimică. Este o rășina bicomponentă care se întărește, în funcție de temperatura aerului, în timp de jumătate până la 2-3 ore. După aceea se strâng tijele cu piulițe și așa talpa este fixată de placa de beton.

Urmează pereții. După cum se poate vedea, aici este un stâlp, la un pas de 30-35 cm, atât pe verticală, cât și pe orizontală, care este fixat cu holzșuruburi speciale, certificate, nu orice fel de holzșuruburi. Practic, fiecare perete este fixat, atât de ceilalți pereți, cât și de talpa de trasare. Când o să intrăm în casă o să vedeți că, la rândul lor, pereții împreună cu talpa de trasare sunt din nou fixați cu elemente metalice, atât la parter cât și la etaj.

O altă caracteristică a acestei casa este acest panou DHF. Este un panou special care permite migrația vaporilor accidentali din structură către exterior. Permite oarecum o ușoară “ventilație” a peretelui prin DHF și vata bazaltică care va fi montată pe exterior.

A.I. – Deci ăsta este un panou prefabricat și așa vine el din fabrică.

 

I.D. – Aici se vede structura unui perete interior, structura de lemn, izolația din vată, partea din interior placată cu OSB care realizează și contravântuirea pereților formând structura de rezistență. Urmează încă o placare cu OSB.

 

A.I. – Putem să vedem acolo, pentru că se vede foarte clar, diferența dintre peretele interior și cel exterior așa cum vine ei din fabrică, ce au la exterior și ce au la interior.

 

I.D. – Se vede structura din lemn, izolația de vată, placarea cu OSB. Asta la interior. La exterior, DHF, structura de lemn care momentan nu se mai vede – structura de lemn este de 60×150 m – izolația de vată de 150 mm, placarea cu OSB de 15 mm care realizează contravântuirea și rezistența panoului și folia pe care am montat-o noi, în șantier. Este foarte importantă, peste tot este etanșată și sigilată pentru a nu permite migrația vaporilor în structura de lemn a locuinței. Se vede structura planșeului, se văd foarte bine grinzile de planșeu, izolația de vată.

 

A.I. – Cum izolăm planșeul față de acoperiș?

 

I.D. – Practic, bariera de vapori urmărește conturul casei și al pereților interiori și o să vedem și la etaj cum urcă pe acoperiș și se întoarce practic pe cealaltă parte, în interior. Practic amvelopează, devine ca un balon interior în casă și protejează la tot ce însemnă migrația vaporilor către structura de lemn sau vata de izolație.

 

A.I. – Aici cred că Norana poate adăuga despre cum se verifică cu testul blow-door această etanșeitate cand se face verificarea pentru casă pasivă. Chiar dacă nu vrem să certificăm, dar vrem să verificăm etanșeizarea. Cum se întâmplă?

 

N.P. – Unul din detaliile specifice casei pasive este acest strat de etanșeitate la aer care trebuie să fie continuu pe toate suprafețele, orizontal, vertical, respectiv la limita acoperișului. De corectitudinea acestui strat și de continuitatea lui depinde eficiența ventilației cu recuperatorul de căldură. Astfel păstrăm aerul proaspăt care va fi introdus de sistem în clădire. Avem nevoie ca el să fie cât mai bine delimitat și încă din faza de proiectare este marcat pe desen și la fiecare schimbare de material sunt specificate pe desen detalii de executie, plan orizontal, vertical și acoperiș.

 

A.I. – Și la blow-door test, practic, ce se întâmplă?

 

N.P. – Pe durata acestui test – când vom face testul după ce se vor monta ferestrele – se montează ușa suflantă în cadrul principalei uși de acces în clădire și se face o introducere de aer la o anumită presiune – 50 Pas. Apoi se face extragerea acelui aer tocmai pentru a descoperi pe unde sunt pierderi de aer. În faza de șantier avem timp să identificăm unde avem pierderile de aer și să le rectificăm, dacă va fi cazul. În general, la contactul peretelui cu alt perete, pot să apară probleme la montajul acelei benzi de etanșeitate și poate fi remediat în faza în care nu este făcut încă finisajul și avem timp să corectăm.

A.I. – Ce se întâmplă în cazul acesta cu balcoanele? Pentru că practic, balconul iese afară și străpunge această barieră.

 

N.P. – Toată această etanșeizare este la interior. Balcoanele sunt la exterior.

 

A.I. – Și ne încurcă balcoanele?

 

N.P. – Nu, nu ne încurcă. Din punct de vedere arhitectural, casa pasiva nu are limite. Poți să ai pe exterior tot felul de elemente, depinde de abilitatea fiecărui proiectant, de modul în care găsește soluții de minimizare a acelor punți termice care pot apărea.Testul de etanșeitate este la interior, iar în cazul balcoanelor pot să apară punți termice care generează pe fațadă un transfer de căldură necontrolat.

 

I.D. – De exemplu, aici se poate vedea, la balconul acesta, cum s-a făcut etanșarea în jurul grinzilor de planșeu. Practic urmez fiecare contur și-l etanșeizez.

 

A.I. – Putem să mergem la etaj să vedem cum a fost izolat.

 

I.D. – Practic se vede folia, folia barieră care pleacă pe interiorul pereților exteriori, urmărește planșeul, intră din nou în casă și urcă la etaj, inclusiv pe tavan. Iar în această zonă practic s-a urmărit conturul grinzilor de planșeu, s-a sigilat cu silicon și cu bandă.

 

A.I. – Cu ocazia asta arătăm și casa din spate.

 

I.D. – Da. În același timp, discutând de rezistența casei, sunt aceste elemente de bandă metalică care practic vin suplimentar și leagă parterul de etaj. Pe lângă acele holzșuruburi speciale, acele elemente metalice din interior, am venit și am fixat și pe exterior etajul de parter, am făcut legătura pereților între ei. Asta ajută în cazul în care sunt vânturi foarte puternice.

 

A.I. – Este important de menționat că această fixare o facem tot timpul, nu doar la casele pasive.

 

I.D. – Nu are legătură că este o casă pasivă sau una obișnuită. Structura de rezistență este la fel la toate casele. Asta ne poate spune și domnul inginer proiectant. Se vede foarte bine aici cum descarcă o grindă și ce spunea el aici, dedesubt și pe fiecare direcție sunt acele grinzi, care momentan nu se mai văd, care preiau încărcarea structurală a casei.

 

A.I. – Ce mai respectăm noi tot timpul, în afară de aceast sistem de prindere, este termoizolația continuă. Fie că este sau nu casă pasivă, la casele noastre din lemn se respectă acest lucru.

 

I.D. – Acum practic, toate casele trebuie să fie cât mai eficiente energetic. Acum, a construi o casă doar ca să ai o casă, nu mai este suficient. Totul se vede în consturile de întreținere și este nevoie de o cât mai bună izolare a casei, o cât mai bună etanșeizare a casei. Cu cât este mai bine executată, cu cât este mai bine izolată, cu atât costurile de întreținere vor fi mai mici în viitor.

 

A.I. – Aratați-ne și partea de acoperiș, izolația de la acoperiș.

 

I.D. – Momentan nu se mai văd capriorii pentru că au fost închiși și s-a realizat rigidizarea cu OSB-ul de la tavan. Avem o izolație de 400 mm vată, 250 mm în căpriori, plus150 mm în niște frizuri, rigle orizontale, transversale. Asta pentru a nu fi o barieră termică între lemn și în același timp, pentru a realiza o izolare cât mai bună. Urmează apoi un spațiu de ventilație de 4 cm și asteriala peste care se montează acum tabla. Și din punctul nostru de vedere, este gata. De aici urmează instalațiile electrice, instalațiile sanitare, încălzirea în pardoseală, izolația din pardoseală, care este cu polistiren de 200. Apoi sistemul de încălzire și de ventilație.

 

Ceea ce vedeți aici este realizat în 10 zile, de la nivelul placii de beton, pănă la izolarea acoperișului, pereții, vata, folia. Doar 10 zile, o construcție din cărămidă nu se poate realiza într-un timp atât de scurt.  Plus că este uscat, nu este mizerie, nu este apă, faptul că timpul de lucru este redus elimină și alte probleme care pot apărea în timpul construcției.

 

A.I. – Eu vă mulțumesc foarte mult. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care și-au rupt din timpul lor de weekend pentru a veni aici să vorbească despre casă și despre ce fac ei sau ce au făcut pentru ca o altă familie să se mute într-o viitoare casă pasivă. Ne dorim să facem un astfel de video și la final, când veți fi mutați aici și veți și locui. Să ne spuneți dacă ați reușit să obțineți ceea ce v-ați dorit când ați început cu acest proiect.

 

A.P. – Cu siguranță ar fi foarte bine să veniți și la final, dar poate ar fi util să veniți și la o etapă intermediară, că și asta este important la o astfel de casă.

 

A.I. – Dacă ne primiți, noi venim.

 

A.I. – Mulțumim încă o dată că ați fost atât de dechiși să vorbiți despre asta.

Pentru cei care ne-ați urmărit, dacă sunt întrebări, noi vom încerca să răspundem într-un timp scurt la ele. Mulțumim că ne scrieți și că ne căutați și că sunteți deschiși să vă informați corect.